PRAGA (4) Piața Orașului Vechi

Este o plăcere pentru cei care fac turism în Praga să viziteze Staromestske Namesti sau Piața Orașului Vechi. Se află la doi pași de stația de metrou Staromestske, nu prea departe de Piața Wenceslas. Se poate merge cu ușurință pe jos, dar a plouat zdravăn în ziua în care am fost noi pe acolo și am preferat metroul.

Piața Orașului Vechi

Când intri în piață, nu știi încotro să te uiți mai întâi, captivat de frumusețea clădirilor. Cea mai vizibilă clădire, prin amploarea dar și prin fațada ei bogat ornamentată și cu gust colorată, este palatul Golz-Kinsky (în centrul imaginii) care găzduiește azi colecția de pictură a Galeriei Naționale, precum și un restaurant de lux. În dreapta imaginii, în fundal, se vede biserica Sfânta Maria din Tyn, a cărei fațadă este acoperită până la jumătate de niște cladiri masive, ce sunt lipite de pereții bisericii, lăsând doar un spațiu îngust pentru intrare. Spre centrul pieței (dreapta imaginii, în plan apropiat), se află monumentul lui Jan Hus, rector al universității din Praga ce a fost ars pe rug în anul 1415 fiindcă a propus reforma radicală a Bisericii, pentru a elimina corupția din sânul ei…

Biserica Sf.Maria din Tyn. Interior

Trecând prin micul tunel ce duce la intrarea bisericii Sf. Maria din Tyn, nu poți să nu te minunezi de grosimea pereților din vechime. Biserica datează din secolul al XIV-lea și a fost construită în stil gotic.

Biserica aceasta te intimidează cumva, copleșindu-te cu strălucirea sumbră a ornamentelor aurite și ramelor masive din lemn lustruit, închis la culoare.

Biserica Sf. Nicolae. Interior

În schimb, biserica Sfântul Nicolae din Piața Orașului Vechi (mai există una cu acest hram în zona Mala Strana) te înalță și te încurajează, străluminată de strălucirea cristalelor din candelabrul grandios, dar și de ornamentele albe și aurii răspândite peste tot, pe coloane, arcade, balustrade, suporturi, ferestre.

Pornind mai departe prin piață, vizavi de biserica Sfântul Nicolae, am văzut un trotuar întreg ocupat de plite pe care se frig bucăți mari de pulpă de porc, cârnați, iar într-o cratiță uriașă se umflă ceva care seamănă cu o uriașă omletă cu cartofi. Păcat că ploua atât de tare încât nimeni nu a avut curaj să se oprească să mănânce la mesele cu tablii minuscule și cu picioare lungi puse lângă bordură, fără nici un fel de acoperiș și fără scaune, firește. Și prețurile erau chiar bune ! 60 de coroane o felie groasă de friptură care la restaurant costa 220 de coroane (e drept, și cu ceva garnitură).

Ceasul astronomic (cel de sus)

Mergând înainte, am ajuns la clădirea vechii primării, la turnul cu ceasul astronomic, care nu arată doar ora, ci și poziția astrelor în momentul respectiv. Deasupra ceasului sunt două mici ferestruici, care se deschid la ora fixă și lasă să se vadă un dans al unor mici statuete. Între ferestre, un cocoș aurit, care cântă și el la oră fixă. Am stat în ploaie și am așteptat ora aia fixă, dar spectacolul m-a cam dezamăgit, ca și la schimbarea gărzii la castel. Ferestrele și păpușile sunt tot atât de firave cum este și glasul cocoșului. Mare diferență față de adevăratul spectacol de la Anker Uhr !

Menționez aici și ceasurile de pe Primăria evreiască, din cartierul Josefov. Unul dintre ceasuri, cel din dreapta, are cadran obisnuit. Cel din stanga are înscrise semne ebraice și se citește invers, de la dreapta la stânga, așa cum citesc evreii textele scrise în limba lor.

Casa în care a locuit Franz Kafka în copilărie

Fațadă cu pictură în stil Art Nouveau

Am încheiat plimbarea prin piață admirând minute în șir superbele fațade ale unor vechi clădiri (renovate și păstrate cu sfințenie de praghezi), precum și magazinele de suveniruri pentru toate buzunarele. Deși cerul era înnorat, ploaia a înviorat culorile fațadelor și le-a scos în evidență.