GRECIA 2007 (2) Râul Pinios – Mănăstirea Kato Xenia – Insula Evia

Biserica mănăstirii Kato Xenia

6 noiembrie 2007

Ne trezim la 06:30. La 07:30 luăm micul dejun. Avem bufet suedez cu cârnăciori calzi, cașcaval, ouă fierte, unt, câteva feluri de gem, iaurt, miere, suc de portocale, ceai cu lapte, cafea de mai multe feluri de la un automat.

După micul dejun, până termină de mâncat și ultimii sosiți la masă, mă duc să văd marea (chiar lângă hotel) și fac și vreo două-trei fotografii, apoi mi se blochează aparatul foto. Începe să plouă (și plouă toată ziua, cu pauze în care apare soarele).

Plecăm. După ce nu mai vedem marea, peisajul se schimbă (în rău): câmpie golașă, cu zone industriale, dar pe un parcurs scurt.  Ajungem la defileul Tempi al râului Pinios, absolut spectaculos. Râul are apa galben-roșietică, iar vegetația și aspectul apei te duc cu gândul la peisajele de prin Asia (Vietnam ș.a.). Nu că aș fi fost pe-acolo, dar filme am văzut berechet!

În mijlocul defileului se află biserica Cuvioasa Parascheva. După ce oprim pe marginea șoselei, la capătul unei scări ce duce spre biserică, văd câțiva vânzători de fructe (mere, portocale, castane și niște struguri cu bobul mic de tot). printre tarabe, o mulțime de pisici, și mari și mici, viu colorate (acum, când transcriu acest jurnal, îmi dau seama că una semăna tare bine cu Calliope), dar inabordabile.

Coborâm un șir lung de trepte pe scara cotită și pietruită. La un cot, face o ”bretea” ce duce spre un mic bazar. Anatolie, este acum nu numai ”ghid, șef și tată” ci și… agent de circulația pietonilor. Blochează cu corpul său intrarea în bretea și, cu un gest drăguț, folosind un fanion cu culorile României, îi dirijează pe ”pelerini” în direcția corectă. Revenind la autocar, după ce vizităm biserica, vom face și cumpărături în bazar.

Scara ne conduce către un pod suspendat ce traversează râul Pinios. Anatolie ne furnizează o informație interesantă: se spune că aceia care trec pe pod îl simt că vibrează (sau nu) în funcție de cât de păcătoși sunt (sau nu). Eu am simțit că a vibrat doar puțin!

La biserică, mă închin și eu pe la icoane și aprind două lumânări. Sfânta Parascheva este socotită vindecătoarea bolilor de ochi (a nu se confunda cu Sf.Paraschiva cea Nouă, de la Iași). De ce de ochi?… Iată ce explicație oferă una dintre legendele locale. Se spune că Paraskevi era o preafrumoasă fată creștină. Un turc bogat și puternic a plăcut-o și a cerut-o de nevastă tatălui ei. Desigur, o condiție importantă era ca fata să renunțe la creștinism și să treacă la islamism. Tatăl a chemat fata și i-a spus toate acestea. Ea a ascultat în tăcere, s-a gândit puțin și apoi l-a întrebat pe pretendentul turc ce i-a plăcut lui la ea. El i-a spus că i-au plăcut ochii ei. Atunci, ea a cerut un răgaz de o săptămână, poftindu-l să vină după aceea și să afle răspunsul ei.După ce s-au scurs cele șapte zile, cei trei s-au întâlnit din nou. Paraskevi avea fața și trupul acoperite cu un văl gros. După ce s-au așezat, a dat vălul la o parte… Fata nu mai avea ochi și ținea în mână o casetă în care se aflau ochii ei. I-a dat-o turcului, spunându-i că îi dăruiește ceea ce îi plăcuse la ea, dar nu se poate mărita cu el fiindcă nu poate să renunțe la credința ei.

Când ieșim afară, găsesc o pisică prietenoasă pe care o mângâi îndelung, cu gândul la Zorro. Ne întoarcem pe la bazar și nu e chip să negociez cu un moș prețul unor frumoase și albastre mănuși de blană. Până la urmă, mă las păgubașă.

Plecăm spre mănăstirea Kato Xenia. În drum, admirăm de departe crenelurile castelului Platamonas – fortăreață bizantină de prin secolul XII – și aflăm apoi povestea mănăstirii. În timpul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul (sfârșitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea), localnicii au găsit în golful Achilio, pe mare, într-un cufăr, o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. Au numit-o Xenia (Străina). I-au construit o biserică, sus, pe deal, dar a ars într-un atac al barbarilor. Icoana a fost salvată și i s-a construit mai jos un alt lăcaș, distrus însă de un cutremur. S-a construit, și mai jos, mănăstirea actuală (de maici), numită azi Kato Xenia (Străina de Jos).

În biserica mănăstirii (în imagine), toată lumea se închină la Brâul Maicii Domnului, ia mir și admiră splendida curte interioară, plină cu plante înflorite. Brâul este adăpostit într-o raclă de argint făcută în… România. Maicile ne ospătează cu cornulețe, rahat și cafea grecească (foarte bună, seamănă cu Gold Mocca, favorita mea).

Plecăm spre feribotul care ne va duce spre insula Evia (Eubeea), pe drum vedem, întinse pe dealuri, argintii livezi de măslini. Undeva întâlnim și o mică livadă de portocali. Deși măslinele au fost culese (prin batere, ca nucile), câțiva pomi mai poartă frumoasele fructe. Adesea se vede marea, străjuită de munți. Orașul Ahilion este așezat într-un golf, iar marea este flancată de câte un munte. Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos. Aș vrea nespus de mult să stau cu Andrei aici câteva zile.

Asemănător cu Ahilion, dar cu o poziție nu atât de feerică, este orășelul Edipsos.

Când ajungem la feribot plouă rău de tot și ne lasă să ne urcăm stând în autocar, contrar obiceiului. Pe feribot coborâm din autocar și urcăm pe puntea acoperită. Marea devine din ce în ce mai agitată. Este prima mea călătorie pe mare și mă simt minunat. În depărtare se zăresc siluetele munților de pe continent. În urma feribotului zboară o escadrilă de escortă, pescărușii.

Debarcăm de pe feribot, ne îmbarcăm în autocar și pornim sus, pe serpentine, spre mănăstirea Cuviosul David. Peisajul este extraordinar. Trecem prin păduri de pini bătrâni. Pe trunchiurile unora, porțiuni de scoarță sunt jupuite, iar dedesubt sunt legați săculeți în care se scurge rășina. Din ea se va prepara tămâia pentru biserici. Pe coastele cu vedere la mare sunt așezate vile, rare, frumoase. În curțile lor cresc palmieri, unii mai înalți decât casa. Pe marginea drumului sunt plantați leandri, înfloriți și acum, în noiembrie.

Se vede că insula a fost și sub ocupație venețiană, vreme de mai bine de două secole. În orășele, străzi lungi și înguste sunt străjuite de case lipite una de alta. Casele au culori pastelate, cele mai multe crem, având obloanele de la uși și ferestre de aceeași culoare, dar în tonuri mai puternice.

La mănăstire, dorința de rugăciuni, binecuvântări etc. a unor doamne devine fără margini: se întorc de mai multe ori la icoane, amintindu-și, probabil, că mai au câte o cerere. Astfel, întârziem și ne apucă noaptea pe drum.

Ajungem pe întuneric (după ora 18) în orașul Prokopi, la biserica și așezământul Sfântul Ioan Rusul. Ne cazăm, apoi mergem la biserică. Ne închinăm la moaștele sfântului, despre care se spune că a săvârșit multe minuni de vindecare a unor boli (și despre moaștele lui se spune că ar avea această putere). Lângă icoane și lângă moaște se pot vedea bastoane și cârje lăsate acolo de cei vindecați. Am sfințit și eu la moaște o eșarfă pentru Andrei. Într-o nișă se află tichia și brâul pe care le-a purtat sfântul. Se spune că cel ce le poartă timp de câteva clipe, se va însănătoși. Câte speranțe își pun cei care nu și-au găsit leacul pe la medici…

Mergem să mâncăm într-un local rece și nu prea atrăgător. Am probleme digestive (din cele care trec) și gust doar de două-trei ori din tsatsiki (nu prea grozav), câteva feliuțe de roșii și trei-patru cartofi prăjiți. E drept că pe masă se află multă mâncare, inclusiv fripturi și frigărui, dar nu pot mânca. La final, în sfârșit ceva care mi-a priit: felii de mere, pere și portocale, stropite cu miere și presărate cu scorțișoară.

Mergem la culcare, la ”hotelul” așezământului. Cameră sărăcuță, micro-baie (nu mini!), dar foarte curat, pernă și saltea moi, pături bune, călduroase. Din păcate, în toiul nopții mi se face rău (tot digestiv). Răul trece până la urmă (în tăcere, să nu-mi deranjez colocatarii), iar dimineață mă trezesc în stare bună.

8 gânduri despre „GRECIA 2007 (2) Râul Pinios – Mănăstirea Kato Xenia – Insula Evia

  1. Multe informatii interesante am aflat din aceasta pagina de jurnal. Multumesc.
    Ploaia am simtit-o ca fiind reala – influentata, probabil, de umezeala zilei care tocmai se incheie. 😊
    Micul dejun de la inceput mi-a lasat gura apa! Cand am ajuns la felii de mere, portocale etc. stropite cu miere si presarate cu scortisoara era deja cascada la gura mea.
    O singura data am fost in pelerinaj pe la manastiri, dar nu unul organizat: in Moldova. Eram adolescenta, si-mi amintesc mai bine numai despre manastirea Agapia.

    Saptamana minunata iti doresc, Zina draga! ❤️

    Apreciat de 1 persoană

    1. Chiar dacă nu ești habotnică, pelerinajul la mănăstiri îți oferă multe satisfacții, estetice, dar și spirituale.

      Săptămână minunată și ție, dragă Diana! ♥

      Apreciază

  2. Minunata calatoria! Mai am mult de colindat, daca va fi posibil!
    Si mi-a ramas aninata ideea de tsatsiki, pe care vreau si eu sa-l fac ca doar e simplu…:)
    Multumesc, draga Zina! ❤ O saptamana faina sa ai!

    1. Am avea de colindat până în ultima clipă a vieții noastre, numai să putem și să se poată…
      Cât despre tastsiki, îți propun o rețetă https://zinnaida4.wordpress.com/2018/10/05/macrou-cu-tatiki-2/ Poți prepara cu totul sau numai tsatsiki. Spor!

      Săptămână excelentă, dragă Suzana! ♥

      Apreciază

  3. Inca n-am făcut călătoriile esențiale, dar aveam un plan: Israel, Roma, Grecia. Acum, după ce am citit despre Grecia, reconsider.
    Multumesc!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Cu drag!
      Mă bucur că ți-am deturnat atenția către Grecia. merită din plin!

      Apreciază

  4. It does sound like there was lots of interesting things to see there!

    Apreciat de 1 persoană

Scrie-mi dacă ți-a plăcut și, eventual, dă mai departe!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close