LA MAMAIA ȘI TATAIA

Teckel

Mamaia era mereu nemulțumită de câte ceva. În toamnă, Irina și Andrei au luat o cățelușă teckel, mică cât o lingură. Au luat-o și pe ea la munte de fiecare dată când se duceau la Bușteni. Tataia o plăcea, dar Mamaia o urmărea cu o privire cruntă prin curte, zicând că ”strică iarba”. Tataia era un om tare de treabă. Era calm și mereu cu zâmbetul pe buze, la orice avea o glumă de spus sau o povestire de demult. A rămas de pomină întâmplarea în care Dolly a ”stricat” un pui de găină.

Mamaia și Tataia aveau câteva găini, cam bătrâne. În primăvară, Tataia și-a exprimat dorința de a mai crește niște pui de găină. Andrei, care ținea foarte mult la el, a cumparat niște pui de găină micuți. Tataie i-a pus în curticica păsărilor, din fundul grădinii. Dolly, mare amatoare de păsări și șobolani, stătea tot timpul lângă gardul găinilor, tremurând literalmente de dorința de a înhăța un pui. Un puișor mai năzdrăvan sărea mereu peste gard. O vreme a avut noroc și a sărit când nu era Dolly afară. Tataie îl punea mereu la loc în curticica păsărilor și îl certa, dar degeaba. Într-o dimineață a avut loc întâlnirea fatidică: puiul a sărit drept sub nasul lui Dolly. Cățelușa, ce să știe ea, doar a căscat gura, l-a apucat și l-a strâns. Tataie a sărit imediat și l-a scos din gura ei. L-a dus în casă, unde mamaie s-a și apucat să-l jelească. Tataie, mucalit:
– Eu i-am spus să stea locului, că o pățește!

Mamaie n-a zis nimic la adresa lui Dolly, dar i se citea în ochi ce ar fi avut de spus. E drept că a și lăudat-o atunci când a prins ditamai șobolanul ascuns într-o veche stivă de lemne.

Cățelușa avea să mai strice două găini la viața ei, tot în Bușteni. A prins una pe stradă când erau la plimbare și au avut prilejul să afle ce înseamnă expresia ”să-i meargă fulgii”, în timp ce stăpâna găinii drăcuia de zor de la balcon. Pe asta doar a jumulit-o, dar o alta, a unei vecine, s-a ales cu un picior rupt. Irina și Andrei au plătit găina, iar vecina a tăiat-o și a păpat-o! Nici n-a fost prima oară când au înghițit o astfel de păcăleală.

Cu ceva timp înainte, în drum spre Bușteni, au întâlnit o băbuță care ducea o vițelușă tare frumoasă la tăiere. Andrei și Irina au cumpărat-o și s-au înțeles cu un nepot al Mamaiei să o țină cu vitele lui, ei urmând să îl plătească și să procure mâncare pentru vițelușă. Irina a botezat-o Viena, astfel încât să le poată spune colegelor la întoarcere că a fost la Viena. Când au auzit multe au făcut ochii mari, înverzindu-se de invidie, căci pe vremea aia nici în vis nu puteai ajunge acolo. Și-au revenit și s-au strâmbat de râs când au aflat adevărul. După vreo două luni, când s-au dus la Viena (adică la vițelușă, să fie clar!), omul le-a spus că a înghițit o sârmă odată cu fânul și a trebuit să o taie. Și atât. Nici plată pentru carne, nici să zică ”hai să vă dau carnea, e în congelator”, chit că ei nu ar fi acceptat cu niciun preț să mănânce din carnea vițelușei lor…

În vacanțele de vară petrecute la Mamaia și Tataia, Irina și Ionuț, uneori și cu Andrei, au făcut drumeții memorabile prin munți. Casa bătrânilor se afla nu departe de Căminul alpin. Dacă te angajai prin spatele clădirii, ajungeai pe o stradă ce cobora până la șoseaua ce ducea la cabana Gura Diham, pe Valea Cerbului. Cum șoseaua era dublata de un mal de pietre și verdeață ce se întindea paralel cu un pârâu, iar de partea cealaltă cu pădurea, Irina și Ionuț mergeau adesea să se plimbe pe acolo. Într-o zi, ajunși la cabană, au văzut indicatorul către cabana Poiana narciselor. Au urcat voinicește, trecând cu bine de câteva porțiuni mai abrupte care le-au cam tăiat răsuflarea. La cabană au mâncat bine și au băut cel mai bun sirop natural de zmeură cu sifon băut vreodată (făcut chiar de soția cabanierului), apoi au ieșit să se însorească, ghiftuiți și obosiți. Au pornit să coboare înapoi puțin mai târziu decât trebuia și i-a prins înserarea prin pădure. Nu mai era nimeni pe potecă și, când au apărut în spatele lor doi haidamaci care fugeau, Irinei i-a cam înghețat inima de spaimă. Grijă inutilă: cei doi i-au depășit în fugă, fără să se uite la ei.

O altă drumeție frumoasă a fost la Susai. Au urcat toți trei cu telescaunul până la Clăbucet, iar de acolo au pornit cu piciorul pe cărare. Porțiunile de urcuș alternau cu porțiuni de durm aproape drept, așa că n-ar fi fost mare lucru. Numai că, pe drum, unde era pădurea mai deasă, a apărut din față o haită de câini ciobănești. Nici una nici două, i-au înconjurat pe Andrei și pe Ionuț, în timp ce Irina a trecut mai departe prăpădindu-se de râs. Ea avea o înțelegere tacită și misterioasă cu orice câine, oricât de rău spuneau ceilalți că este. Câinii nu le-au făcut nimic celor doi prizonieri, nu i-au atacat, doar au lătrat și nu i-au lăsat să iasă din încercuire. După scurt timp au apărut și ciobanii cu oile. Impasibili, au fluierat scurt și câinii au venit imediat la ei, uitând de cei doi. Multă vreme nu și-a revenit Andrei, fiind intrigat mai ales de faptul că pe Irina o ignoraseră, iar pe ei nu.

Întâmplarea cea mai nostimă de la drumeții a avut loc mai târziu. Acum Irina și Andrei aveau casa lor la Bușteni, Dolly se dusese în Raiul cățeilor, dar îl aveau pe băiatul ei, un teckel de talie mare, pe nume Dodo. De îndată ce s-au instalat în noua casă din Bușteni, au început să fie vizitați de o mătușă a Irinei, împreună cu soțul ei. Deși destul de în vârstă, erau mare amatori de urcat pe munte vara și de schiat iarna. Într-o vară, când unchiul și mătușa se aflau la ei, s-au urcat cu toții în mașină și au pornit spre cabana Trei Brazi. L-au luat și pe Dodo, dar mai bine îl lăsau acasă. De îndată ce au ajuns la Trei Brazi, n-au apucat să facă doi pași pe jos, că Dodo s-a trântit cât era de mare într-o balegă proaspătă de vită. Ba s-a mai și frecat de ea, cu mare plăcere. Cei din jur s-au prăpădit de râs, dar Irina și Andrei au încremenit întrebându-se ce să facă… Au luat sticlele cu apă plată din portbagaj și au pornit să-l spele pe Dodo. Tot în portbagaj erau niște cârpe folosite de Andrei la șters mașina. L-au șters cât au putut, l-au înfășurat într-o pătura din mașină și au pornit înapoi spre Bușteni. Nu e greu de imaginat cum a mirosit în mașină pe tot drumul, chiar cu toate geamurile deschise. Acasă, primul care a făcut baie a fost Dodo, și aici unchiul s-a arătat deosebit de ”inspirat”. După baie, Dodo a țâșnit pe ușa băii și a străbătut ca un fulger holul către ușa de la ieșire. Unchiul era chiar lângă ușă și, în loc să-l oprească, i-a deschis ușa larg. Dodo s-a oprit în mijlocul unei movile de nisip din curte și s-a rostogolit așa ud prin ea, așa că a urmat a doua baie!

6 gânduri despre „LA MAMAIA ȘI TATAIA

  1. Dodo! 😂 😂 😂 Ce sa-i mai faci, decat sa-l speli din nou?! Bony, o catelusa boxer, mi-a facut o figura asemanatoare cu balega, doar ca eram in cartier si nu era balega, era mai rau: resturi de peste!! Putea Bony de ma mir ca n-am dat la rate! 😂 Am reusit sa scot duhoarea din ea dar mult timp am avut in nas acel miros ingrozitor!!
    Prietena care o are acum pe Miki, catelusa care sta la fel de mult la noi ca si la ei, a avut o piticuta care vana soricei. Cum scapa pe camp cum dadea iama dupa soricei… Ii aducea la prietena mea, morti, si aceasta plangea de-i sarea camasa. Asa ca n-a mai dus-o pe camp, desi era locul cel mai potrivit sa o lase sa alerge libera.
    Frumoase amintiri!
    Duminica frumoasa iti doresc, Zina draga! ❤️

    Apreciat de 1 persoană

    1. :)) Seară frumoasă, dragă Diana!

      Apreciază

  2. Extraordinar povestesti. Si faptul ca ai astfel de amintiri este minunat. Perioada mea la bunici nu a fost chiar foarte lunga si oricum stateau in oras, insa la casa. Imi aduc aminte de cotetul gainilor pe care il aveau. Nu prea multe, dar erau foc de simpatice. Nu pot intoarce amintirile in mine, din pacate!
    O saptamana frumoasa, draga Zina! ❤
    Spor la toate proiectele tale!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc foarte mult, dragă Suzana!

      Apreciat de 1 persoană

  3. Soarta vițicii Viena e cea mai socanta…
    Felicitari pentru text!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc!
      N-a scăpat de ce i-a fost scris…

      Apreciază

Scrie-mi dacă ți-a plăcut și, eventual, dă mai departe!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close